Geografie

Geografia comunei Concesti

Autor:  
Publicat: 22-06-2010
Video (0)   Foto (1)   Comentarii (0)   Vizualizari (1578)  

Geografia comunei Concesti
Bine ati venit in Hlipiceni !
Foto: Web Emotion

Clima judeţului, si implicit a comunei Concesti este temperat – continentala, cu influente climatice din nord, cu veri călduroase si ierni geroase, cu viscole.

Vanturile variază in funcţie de deplasarea maselor de aer, de la centrele de maxima, la cele de minima presiune.

Reţeaua hidrografica si apele reprezintă o resursa naturala regenerabila, insa vulnerabila si limitata. Este formata din râurile Sitna si Jijia, cu afluenţii lor: Rachiti, ochiul Alb, Caruz, ale căror debite variază in funcţie de cantitatea de precipitaţii, fara a exista insa pericolul de inundaţii.

Râul Sitna curge pe o direcţie aproximativa NV-SE si constituie unul dintre principalii afluenţi de pe partea dreapta ai râului Jijia, emisarul tuturor scurgerilor de apa din regiune. Volumul de apa care se scurge pe Jijia este de cca. 110 mil. m3, iar populaţiei ii revin cca. 25000 m3, cantitate care satisface agricultura si economia comunei.

Atât Jijia cat si Sitna cu afluenţii lor au debite variabile in funcţie de regimul precipitaţiilor atmosferice din regiune, iar pe cursul acestora au fost amenajate o serie de acumulări cu rol de irigaţii si piscicol, intre care cel mai important este iazul Dracsani – Suliţa de pe râul Sitna, aflat cu cca. 25 km in aval.

Comuna se suprapune pe un relief cu dealuri mici si mijlocii si face parte din partea de NE a marii unitati geomormologice si structurale cunoscuta sub numele de Podişul Moldovenesc, caracterizata printr-un relief colinar, brăzdat de o reţea de vai înguste cu profil in forma de V, excepţie făcând doar râurile Sitna si Jijia care au un şes bine dezvoltat, cu latimi ce trec frecvent de 250 – 300m iar in cazul râului Jijia si chiar de 500 m. Relieful dominant din perimetrul comunei este de origine sculpturala, aparţinând capiei Moldovei, respectiv Văii Jijiei, la care se adaugă subordonat o serie de forme de relief de origine acumulativa. Limitele colinelor sculpturale ale câmpiei in care este aşezata comuna urmăresc aliniamentul inaltimilor maxime care dau conturul acestui teritoriu administrativ, respectiv dealurile „La podiş” si „Dealul Popii” cu inaltimi de 176, respectiv 179,2 m si „Vulturul” – 180 m.

Relieful comunei este mai joc in centru si mai înalt in nordul si sudul comunei, fiind format din interfluvii sculpturale. Denumirea de câmpie este legata si de inaltimea redusa si de specificul predominant agricol. De o parte si de alta a râului Jijia sunt versanţii si terasele de 50, 100 si 120m.

Solurile comunei se încadrează in zona solurilor cernoziomice levigate propriu-zise, cambice si a solurilor aluvionare, bune pentru agricultura. De-a lungul timpului, activităţile economice au condus la înlăturarea asociaţiilor vegetale naturale iar luarea terenurilor in cultura a determinat întreruperea procesului natural al evoluţiei solului si accelerarea degradării lui, cu favorizarea alunecărilor de teren.

«Inapoi«